Clima
Clima este tipic continentala, cu o temperatura medie anuala de 8.6 grade C.
Temperatura medie zilnica de peste 10 grade C se inregistreaza din decada a II-a a lunii aprilie si coboara sub aceasta limita incepand cu decada a II-a a lunii octombrie.
Lunile cele mai calde sunt lunile iulie si august. Precipitatiile anuale oscileaza intre 542 – 570 mm in cursul perioadei de vegetatie. Fito-pedo-climatic, centrul viticol Jidvei este asezat in zona deluroasa la limita padurilor de silvostepa. Solurile sunt brune sumezobazice, in diferite grade de erodare, de la slab, pana la excesiv.
In 4 ani din 20, se produc temperaturi negative de -20 grade C, iar in 11 ani din 20 analizati au fost temperaturi de la -15 grade C la -21 grade C. De asemenea, brumele si ingheturile tarzii de primavara si timpurii de toamna au o frecventa destul de mare.
Temperatura cea mai scazuta a fost inregistrata in statia cea mai apropiata de comuna Jidvei, la Blaj de la -32 grade C la -35 grade C , iar cea mai ridicata de plus 39 grade C, inregistrata in luna iulie 1931.
Toamna ne ofera zile cu cer senin si calduroase. Precipitatiile solide cad mai ales in anotimpul rece sub forma de zapada. Stratul de zapada care se asterne in timpul ierni variaza intre 5 si 35 cm.
Grindina este un fenomen rar pe raza comunei si se inregistreaza mai ales in lunile de vara cand produce mari pagube mai ales culturilor de vita de vie.
Apele
Din punct de vedere hidrologic, fiecare sat este strabatut de una sau doua vai, cu aspect de parau mai mare dar navalnic si periculos in cazul unor caderi mai mari de precipitatii.
Exceptie face satul Capalna de Jos, care nu este strabatut de nici o vale, in schimb este foarte aproape de raul Tarnava Mica, raul fiind si hotarul intre Jidvei si Capilna de Jos.
Jidveiul este strabatut de valea cu acelasi nume, care taie satul perpendicular in doua parti, satul fiind asezat aproximativ 2 km in amonte.
Vegetetia si fauna
Haina vegetala a comunei prezinta o mare varietate:
- paduri de stejar,
- carpenul,
- ciresul de padure,
- teiul,
- marul paduret etc.
Stratul arbustilor este format din:
- alun,
- macies,
- porumbar etc.
Primavara odata cu aparitia primelor temperaturi pozitive isi face apatitia statul ierbos printre care amintim:
- ghiocelul,
- vioreaua,
- rostopasca etc.
Vegetatia foarte variata a comunei Jidvei asigura conditii optime de adapost si hrana. In palcurile din padurile comunei Jidvei traiesc o serie de animale – nevertebrate si vertebrate specifice acestui mediu.
Nevertebratele intilnite la tot pasul sunt:
- melcii, (melcul de livada),
- paianjenii (radasca, croitorul)
- albinele,
- viespii etc.,
- iar in frunzisul mort de pe sol intrat in putrefactie traiesc
- rame,
- paianjeni,
- acarieni.
Reptilele sunt reprezentate de:
- guster
- sarpele de padure,
- sarpele de casa.
Cele mai cunoscute specii de pasari care traiesc in padurile comunei Jidvei sunt:
- turturica,
- privighetoarea,
- fazanul,
- gugustiucul,
- cucul,
- cotofana,
- randunica.
Dintre mamifere amintim:
- mistretul,
- caprioara,
- iepurele,
- vulpea,
- dihorul
- lupul.
Dintre plantele care se cultiva sunt:
- vita de vie care imbraca versantii insoriti ai dealurilor,
- porumb,
- griu,
- orz,
- orzoaica,
- mazare,
- lucerna,
- cartofi,
- sfecla de zahar,
- tabac
- fasole,
- legume ca:
- varza,
- morcovi,
- tomate,
- ceapa,
- castraveti,
- ardei,
- gogosari
Pomi fructiferi ca:
- marul,
- prunul
- parul,
- gutaiul,
- ciresul,
- visinul.